183.
Ne-am cununat a noastră soartă
Ne-am cununat a noastră soartă
în Ceasul Sfintei Cincizecimi,
de-atunci iubirea Ta ne poartă
prin cele mai cerești nălțimi.
Iisus, numai iubirea Ta,
numai ea, numai ea,
ne poartă prin cerești nălțimi,
numai ea.
O, numai ea ne poate face
s-acoperim și să răbdăm
și-oricât s-ar cere pentru pace
să nu ne pară rău că dăm.
Iisus, numai iubirea Ta,
numai ea, numai ea
ne poate face tot să dăm,
numai ea.
O, numa-n ea aflăm putere
să ne smerim și să tăcem,
să dăm mai mult decât se cere,
să stăm mai tari când toți se tem.
Iisus, numai iubirea Ta,
numai ea, numai ea
ne ține-atunci când toți se tem,
numai ea.
O, împletește-ne-mpreună,
nedespărțiți în ea mereu,
de la Calvar pân' la Cunună,
de-aici și pân' la Dumnezeu!
Iisus, numai iubirea Ta,
numai ea, numai ea
ne suie pân' la Dumnezeu,
numai ea.