261.
M-ai chemat cândva, Iisus
M-ai chemat cândva, Iisus,
dintr-un nimb de cruce
și de-atunci mai sus, mai sus
inima mi-aș duce.
M-ai înduplecat s-alerg
de-orice căi deșarte
/ și de-atunci tot merg și merg
și-ncă-s tot departe. /(bis)
Mi-ai întins cândva să-Ți iau
sfintele-Ți versete
și de-atunci tot beau și beau
și mi-e tot mai sete.
Mi-ai aprins fiorul sfânt
de-o iubire-adâncă
/ și de-atunci tot cânt și cânt
și mai este încă. /(bis)
Cu zări noi mi-ai fermecat
cerurile mele
și de-atunci tot cat și cat
și-s tot mai cu ele.
Chipul Tău mi l-ai pus dor
dincolo de ape
/ și de-atunci tot zbor și zbor
și mi-e mai aproape. /(bis)