274.
Tu singur plângi și azi, Iisuse
Tu singur plângi și azi, Iisuse,
la miez de noapte-n Ghetsimani,
Îți dorm departe ucenicii
și-nconjurat ești de dușmani.
Ți-e plin de neghină ogorul,
și grâul, nimicit și smult,
departe stau "semănătorii"
și dorm nepăsători de mult.
Umplut-au mărăcinii via,
ogoru-ntreg l-au copleșit,
iar "lucrătorii" Tăi, departe,
în somn adânc au adormit.
Ți-s oile pierdute toate
pe multe și pe rele căi,
intrat-au lupii printre ele
și dorm adânc "păstorii" Tăi.
Pătrunsu-Ți-au în Casă furii,
au profanat și-au pustiit,
iar "păzitorii" puși, Iisuse,
de mult cu dânșii s-au unit...
Când vei veni, Iisuse Doamne,
credință oare vei afla?
Din câți i-ai pus Tu să vegheze,
câți oare treji vor aștepta?...