483.
Noi nu te vom uita, părinte
Noi nu te vom uita, părinte,
căci glasul tău cel fermecat
/ pe mii de suflete pierdute
ne-a scos din moarte și păcat. /(bis)
Ne-om aminti mereu, părinte,
de glasul și de scrisul tău,
/ căci el ne-a scos din calea morții
și ne-a adus la Dumnezeu. /(bis)
Te vom iubi mereu, părinte,
și-n drumul sfânt o să-ți urmăm,
/ căci tu ne-ai spus cum pentru Domnul
să suferim și să luptăm. /(bis)
Te vom urma mereu, părinte,
pe calea Domnului smeriți,
/ căci fără glasul tău cu toții
am fi și astăzi rătăciți. /(bis)
Statornici vom iubi Lucrarea,
și glas străin nu vom urma,
/ ci totdeauna după Domnul
vom merge toți pe urma ta. /(bis)
Vom duce toți cât mai departe
spre Răsărit și spre Apus,
/ solia ta, iubit Părinte:
Lucrarea Oastei lui Iisus. /(bis)