50.
Pe calea către culmea morții
"Pe calea către culmea morții,
batjocorit și chinuit,
/ Mă uit - și nimeni nu-i cu Mine;
sunt părăsit, sunt părăsit. /(bis)
Suspin pe crucea răstignirii
cu-aprinse cuie pironit:
/ Mi-e sete - dar și ucenicii
M-au părăsit, M-au părăsit..." /(bis)
Așa striga în chinuri grele
Mântuitorul meu iubit,
/ căci, vai, și eu atâta vreme
L-am părăsit, L-am părăsit. /(bis)
Așa te strigă El și astăzi
pe tine, suflete iubit,
/ căci, vai, și tu de-atâta vreme
L-ai părăsit, L-ai părăsit. /(bis)