644.
Fără număr se pierde în zare
Fără număr se pierde în zare
marea gloată de răscumpărați,
de-al lor cântec chiar cerul tresare;
țin finic și-n alb sunt îmbrăcați.
Numeroși ca nisipul pe maluri
- ce măreț va fi
când Sus ne vom întâlni,
mai numeroși ca nisipul pe maluri!
Se tot strânge, mereu ne-ntreruptă,
o armată de robi izbăviți;
biruind în a lumii grea luptă,
sunt ca regi de Iisus proslăviți.
Rând pe rând cu lumina pe fețe,
ei se-avântă spre locul dorit,
înainte de zori dând binețe
slavei Zilei ce n-are sfârșit.
Risipiți printre orice popoare,
totdeauna au fost credincioși;
nori de martori tinzând înspre soare
și prin El sunt în cer luminoși.
Legiuni îngerești cântă-n coruri, ca în ziua dintâi sunt uimiți
de mulțimea cea nouă din ceruri, cu Iisus pe vecie uniți.
Numeroși ca oștirea de stele
- ce măreț va fi
când veșnic vom străluci
mai numeroși ca oștirea de stele!