657.
Aici suntem străini, căci casa noastră-i Sus
Aici suntem străini, căci casa noastră-i Sus;
străini prin lume, prin al Tău Nume
ne mântuim, Iisus.
Chiar dacă vin furtuni, nu deznădăjduim;
spre zări senine, privind la Tine,
cu Tine noi plutim.
Aici ni-e greu acum, dar va-nceta curând;
prin clipe grele, ne-atinși de rele,
noi trecem tot cântând.
Nu vom cârti deloc, oricât am mai răbda,
ci-n bucurie, cânta-Ți-vom Ție
c-avem ocara Ta.
Nu vrem să fim iubiți unde Tu ești urât;
ci prin răbdare, purtând ocare,
vom suferi oricât.
Disprețuiți de toți, loviți de toți, răbdăm;
ne pare bine că noi cu Tine
așa ne-asemănăm.