66.
Cântări uitate de demult
Cântări uitate de demult
îți vine câte una
și-nvie ce-ți credeai trecut
și mort pe totdeauna.
Câte-un cuvânt știut cândva
învie dintr-o dată
/ și inima până-n străfund
ți-o răscolește toată. /(bis)
Erai copil cu mama ta
și ea cânta cu tine
cântarea ei, cântarea ta,
știută-atât de bine.
Dar mama ta s-a dus - și-apoi
te-ai dus și tu în lume,
/ s-au dus și sfintele cântări
de nici le știi de nume. /(bis)
Dar, iată, azi îți vin din nou
și poate că-n vreuna
învie iarăși ce-ți credeai
uitat pe totdeauna.
O, de-ai putea să te pătrunzi
de-o dulce amintire
/ și la Hristos cu mama ta
să-ntorci spre mântuire... /(bis)