664.
Nu-ți mai spune-a ta durere, frate, nimănui
Nu-ți mai spune-a ta durere, frate, nimănui,
vino, spune-ți tot necazul numai Domnului;
n-alerga cu chinurile tale sufletești
nici la lume, nici la oameni să le lecuiești.
Ci la Domnul vino, frate, El te-o vindeca,
rana ta cea grea de moarte El ți-o va lega,
te va-mbărbăta și fi-vei, frate, ușurat,
căci așa cum El lucrează nimeni n-a lucrat.
Doamne, peste-a' noastre rane lasă-al Tău alin,
peste ceața vieții noastre adu-al Tău senin!
Dă-ne, Doamne-mbărbătare când e lupta grea,
să ne bucurăm odată de cununa Ta!