Lumină ce mi-ai înnoit

Lumină ce mi-ai înnoit privirea fericită, când inimii i-ai răsărit răscrucea strălucită... Lumină ce mi-ai sărutat ființa mea întreagă, învăluindu-mi-o curat pe calea cea mai dragă... Lumină ce mi-ai nimicit ghețarii vieții mele și lacrimile mi-ai sfințit, unindu-te cu ele... Lumină care mi-ai atins a' harfei corzi curate și către ceruri mi-ai întins aripi nemăsurate... Lumină ce te-nalți slăvit pe cerul vieții mele de mii de ori mai strălucit ca sori, și luni, și stele... Lumină, sufletu-mi întreg ca jertfă ți se-nchină, desăvârșirea s-o-nțeleg, pătrunde-mă deplină! Căci te ador, ador, cobori pe totdeauna-n mine purificat să mă-nfășori nemărginit în Tine!...