863.
Era seară liniștită, cu cerul senin
Era seară liniștită, cu cerul senin,
când fu cina pregătită Fiului Divin.
El veni cu-ai Lui la masă în locul gătit
și-apoi cu-o voce miloasă astfel a vorbit:
"Frații Mei, sosit-a ceasul să ne despărțim,
voi să nu pierdeți curajul, căci iar am să vin!
Trebuie să vină toate cele ce s-au scris,
voi fi judecat la moarte și pe cruce-ntins.
Dar vă spun mai dinainte, pentru ca să știți,
unul dintre voi Mă vinde cu treizeci de-arginți."
Atunci toți se îndreptară către-nvățător
și, pe rând, Îl întrebară: "Care-i trădător?"
Când veni rândul lui Iuda, întrebă și el:
"Nu cumva voi fi eu, Doamne, fiul cel mișel?"
"Tu ești, Iudo! - zise Domnul - Du-te mai curând;
iată-acum sosit-a ceasul să faci ce-ai în gând!"
El atunci îndată merse către-acel sobor
unde se-aștepta cu sete-al Domnului omor.
Acolo-și vându Stăpânul Iuda cel mișel
și printr-un sărut fățarnic Îl predă pe El...
...și L-au dus la judecată, și L-au osândit,
și pe cruce, cu ocară, ei L-au răstignit.