88.
Omule ce-n astă lume
Omule ce-n astă lume
zi și noapte te trudești
/ cât mai multe-averi și haine
și pământ s-agonisești, /(bis)
nu gândești că mâine, poate,
Dumnezeu te va chema?
/ Și-atunci, câte-ai strâns pe lume
ale cui vor rămânea? /(bis)
Cui va rămânea averea
câtă-n lume adunași,
/ cui rămân a' tale fapte
și păcatul cui îl lași? /(bis)
Cine-o să le spele-n lacrimi
ca să scapi neosândit,
/ cine, dacă tu-n viață
nici măcar nu te-ai gândit? /(bis)
Cine-ți va spăla păcatul,
întorcându-se supus,
/ dacă tu nu ții în seamă
să te-ntorci azi la Iisus? /(bis)
Nu te rezema pe nimeni,
vino singur la Hristos!
/ Toate celelalte-s pierderi,
El e Singurul Folos... /(bis)