982.
Tu, Cel drag, ce-mi ești steag
Tu, Cel drag, ce-mi ești steag
și-mi ești vis și-mi ești dor;
Te iubesc, Te doresc și Te-ador;
fii mereu Domnul
meu până eu am să vin
fericit și ferit pe deplin.
Tu, Cel Sfânt, Care-Ți cânt
și Te chem, și Te vreau,
inima, viața mea Ție-Ți dau;
vino blând orișicând,
un cuvânt drag să-mi spui,
cum n-ai spus, drag Iisus, nimănui.
Tu, Cel bun, Ție-Ți spun,
Ție-Ți dau, Ție-Ți cânt
dorul tot, cu ce pot, cu ce sunt,
ia-mi mereu, Domnul meu,
tot ce eu pot să-Ți dau,
că napoi nu mai voi să mai iau.
Tu, Cel drag, fii-mi steag,
fii-mi dor, fii-mi vis,
ca să-Ți vin pe-un senin cer deschis
și-apoi sus, scump Iisus,
fără-apus, fii-mi rai;
viața mea toată-aș vrea Tu s-o ai...